Romania: Irina Marin Cajal

written by Irina Sanda Marin Cajal on June 5, 2012 in Ministers on Europeana with one Comment

 Article by Irina Sanda CAJAL MARIN, Undersecretary of State, Ministry of Culture and National Heritage:

The Sleep, Constantin Brâncuşi

Brâncuşi embodies, not only for me, but for anyone acquainted with his work, the universal Romanian. He is the artist whose sculptures gracefully and ingeniously convey the ever-lasting essence of matter and spirit. His art re-shaped both our national and European identity, through works that, irrespective of their creation place, bear within themselves not only the vibrant Romanian spirit, but also the universal human questions, doubts and joys.

Selected Item from Europeana

The Sleep, Constantin Brâncuşi

I have chosen Brâncuşi for two simple reasons: first of all, he is my favourite artist; secondly, his works reflect one of the central characteristics of Europeana, namely the promotion of national values and their rightful place next to other important values of the European cultures. The European Digital Library is by definition a space bringing together different works that outline their mutual influences and similarities and create the magic formula of an equally local and universal art.

It took me a long time to decide which work I should choose, given that all of Brâncuşi’s masterpieces had a great influence on the abstract art in general and on the twentieth century sculpture in particular. I have finally selected The Sleep, a work that marked the moment when Brâncuşi found his own artistic maturity, detaching himself from the years of apprenticeship and the influence of his fellow contemporary artists. I have always associated this work with several concepts such as: the poetical dreaming, the aesthetic perfection, the purity of forms, as well as the logic of eternal beauty. While we can still notice some of Rodin’s influence, what prevails is a personal approach of the theme given by the expressive force of the contrast between the perfectly polished surface and the raw one. This suggests a state between dream and reality, night and day. In this way, the Sleep becomes an evocative landmark which blends together the real and the imaginary, the present and the past, the identity and the non-identity.

I was extremely happy to see that the National Museum of Art of Romaniasupplied Europeana with a digital copy of Brâncuşi’s Sleep, thus offering me the possibility to often admire this beautiful sculpture.

Brâncuşi used to say: “I wish that my works would rise in parks and public gardens so that children can play on them, as if they were playing on rocks and monuments emerged  naturally from the ground, without anyone knowing what they are or who created them”. In fact, Brâncuşi made a subtle distinction between „to know” and „to discover”.  In order „to discover”, one needs to participate, to engage in a creative effort.

Europeana is precisely meant to invite the Europeans – and not only – in the wonderful adventure of discovering the creation process.

Blog post in Romanian:

Somnul, Constantin Brâncuşi

Brâncuşi este, nu numai în opinia mea, un român universal, artistul ale cărui sculpturi exprimă, cu măiestrie şi graţie, esenţa eternă a lucrurilor şi a fiinţei. Opera sa ne-a re-construit identitatea, ca naţională şi europeană,  prin lucrări care, indiferent de locul în care au văzut lumina zilei, poartă în ele vibraţia spiritului românesc, dar şi universalitatea întrebărilor, îndoielilor sau bucuriilor omeneşti.

L-am ales pe Brâncuşi din două motive simple: în primul rând, el este artistul meu preferat; în al doilea rând, lucrările sale reflectă o coordonată esenţială a proiectului Europeana, şi anume promovarea valorilor naţionale şi justa lor aşezare alături de celelalte valori marcante ale culturilor europene. Biblioteca Digitală Europeană este prin definiţie spaţiul în care alăturarea operelor accentuează influenţe şi confluenţe, instituie formula miraculoasă a unei arte deopotrivă locale şi universale.

Am ezitat asupra alegerii unei anumite opere, întrucât toate marile creaţii ale lui Brâncuşi au marcat arta abstractă, în general, şi sculptura secolului al XX-lea, în particular. M-am oprit, în cele din urmă, asupra lucrării Somnul, o lucrare care marchează desprinderea tânărului Brâncuşi de anii de ucenicie şi de influenţele artiştilor vremii, o lucrare pe care eu o asociez cu reveria poetică, perfecţiunea estetică, puritatea formei şi logica eternei frumuseţi.  Somnul este o lucrare în care se mai observă influenţa lui Rodin, dar în care prevalează o abordare personală a temei, prin forţa expresivă care se desprinde din contrastul dintre suprafaţa perfect şlefuită şi cea nefinisată, sugerând o stare între vis şi realitate, între noapte şi zi. În acest fel, Somnul devine un punct evocator, în care se unifică realul şi imaginarul, trecutul şi viitorul, identitatea şi, dacă putem spune asta, non-identitatea.

M-am bucurat foarte mult să văd că Muzeul Naţional de Artă al României a furnizat Bibliotecii Europeana o copie digitală a operei Somnul, oferindu-mi astfel posibilitatea de a admira foarte des această frumoasă sculptură.

Brâncuşi spunea: „Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut…”

În realitate, Brâncuşi făcea subtila distincţie între „a şti” şi „a descoperi”. Iar „a descoperi” presupune întotdeauna o participare, un efort de creaţie.

Proiectul Europeana are tocmai menirea de a-i invita pe europeni – şi nu numai – în minunata aventură a descoperirii creaţiei.